"Viermuiala omului modern!"

Viermuiala omului modern.... sintagma nu îmi aparţine, ci am auzit-o azi într-un discurs. 

Prin "viermuiala omului modern" aş defini forfota omului:

    - care este împins spre un consum exacerbat pe toate planurile;

    - care consideră că o multiplicare a împlinirilor nevoilor materiale va determina acea linişte sufletească de care are nevoie;

    - omul care alege deliberat să se lase dus de valul sistemului format, un vârtej alert care creşte concomitent cu poftele şi vanităţile lui;

Un astfel de om nu va culege nimic din beneficiile acestei sărbători.   

În schimb, sărbătoarea naşterii Domnului Isus Hristos:

   - ar trebui să întoarcă omul spre spiritual, spre viaţa interioară;

   - ar trebui să dea liniştea dumnezeiască unui suflet gonit de această viaţă alertă;

   - ar trebui să conducă omul spre simplitate, altruism, bunătate şi dragoste;

Alegerea aparţine fiecăruia...

Sărbători liniştite!

Acelaşi Cristi Tătar.